Workshopuri&Prelegeri

Psihobiologia Sexualitati

Disciplina Psihobiologia Sexualitatii intruneste modele si explicatii interdisciplinare ale comportamentului sexual uman, din urmatoarele stiinte biologice: etologia (studiul comportamentului animal si uman), fiziologie, genetica populationala, psihologia evolutionsita si ecologie comportamentala. In aceasta disciplina sunt abordate in maniera stiintifica o serie de teme, cum ar fi: factori si mecanisme ale selectiei sexuale, formarea cuplurilor, succesul reproductiv, atractivitatea sexuala, functiile potentiale ale geloziei, tipurile de infidelitate si perceptia acestora in functie de gen, explicatii evolutioniste ale homosexualitatii, potentialul biologic adaptativ, teoria investitiei parentale, strategii de reproducere (monogamia, poligamia) etc. In prezentarea din cadrul workshopului, se va face referire la tipurile de strategii de reproducere intalnite la specia umana, prin raportare la modelele intalnite la alte specii de animale. De asemenea, se vor discuta factorii cognitivi implicati in formarea si mentinerea cuplurilor, luandu-se ca unitati de analiza atat individul, cat si cuplul. La final, se va analiza fenomenul “open-relationship”, din perspectiva costurilor/beneficiilor la nivel de supravietuire si reproducere .

Psihoterapia prin ochii psihoterapeutului 

Povestea de viata constituie unul dintre ingredientele de baza pe care psihoterapeutul le foloseste in „bucataria” sa interna atunci cand contracteaza lucrul psihoterapeutic cu un client. Valoarea acestui ingredient vine din faptul ca povestile, naratiunile in general, joaca un rol important in peisajul emotional si cognitiv al persoanei. Ele structureaza, dau sens experientei traite si continuitate in identitatea de sine. Fiecare autor ajunge sa-si contureze treptat propriul stil, o cadenta interna a scrierii, ce se reflecta sub forma tiparelor de comportament, gandire si simtire. Astfel de pattern-uri devin transparente mai ales in situatii noi, putin cunoscute. Intalnirea psihoterapeutului cu primul sau client este o situatie noua, prilej cu care va parcurge, mai mult sau mai putin constient, o incursiune in propria sa poveste de viata. Va impregna atmosfera relatiei cu propriile credinte despre sine, oameni si lume. In calitate de profesionist, este important sa cunosca cat mai mult din teritoriul interior pe care il traverseaza. Ceea ce va propunem, asadar, in aceasta parte a atelierului este sa exploram impreuna modul in care povestea de viata a psihoterapeutului impacteaza intalnirea sa cu primul client.

Contratransferul în psihoterapia psihanalitică

Fie ca vorbim de inceputurile psihanalizei, de Sigmund Freud, cel care l-a mentionat pentru prima data ca aparand in relatia terapeutica, sau de analistii care l-au urmat sau de cei contemporani, conceptul de Contra-transfer a trecut prin multiple faze, intelesuri si transformari: de la negarea sa, fuga de el, pana a-l considera principalul instrument de lucru pe care analistii il au la dispozitie in cura analitica. Dinamica acestui concept poate fi considerata poate una dintre cele mai vii, cele mai active din istoria psihanalizei si care continua sa ridice numeroase intrebari si discutii despre validitatea sa, despre aplicabilitatea sa tehnica si practica, despre efectele folosirii sau nefolosirii sale in sedintele analitice in functie de scoala psihanalitica la care ne-am raporta. Situatia analitica se refera la momentul in care cineva care cauta ajutor, incearca sa vorbeasca cat de liber poate cuiva care asculta cat de atent poate, cu scopul de a articula/formula ceea ce se petrece intre ei si de ce. Definitia Contra-transferului ramane inca controversata – intre a fi inteles ca un raspuns la procesele inconstiente produse de transferul pacientului asupra analistului, inclusiv la sentimentele proiectate de acesta asupra lui, sau mai global ca o componenta impusa in cadrul terapeutic de personalitatea analistului. Pentru mai multe informatii citeste articolul Contratransferul.

Analiză Tranzacțională

Analiza tranzactionala este o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicat dezvoltarii si schimbarii personale. În domeniul aplicaţiilor practice, analiza tranzacţională oferă un sistem de psihoterapie care poate fi folosit în tratamentul tuturor tipurilor de tulburări psihice, începând cu problemele de zi cu zi şi până la psihoze grave, în terapia individuală, de grup, a cuplului sau a familiei. De asemenea, analiza tranzacţională este aplicată cu succes şi în domeniul organizaţional, educaţional şi în consiliere. Analiza tranzactionala pune accentul pe identificarea naturii si sursei problemei, urmata de schimbare care consta in luarea deciziei de a actiona diferit si punerea ei in practica. De aceea, analistii tranzactionali n-au acordat niciodata o prea mare importanta unei terapii prelungite. Nu toti clientii au nevoie de ani intregi pentru a se analiza inainte de a se putea schimba. “Intai sa te faci bine si analizam mai tarziu, daca mai vrei.” spunea Eric Berne, fondatorul analizei tranzactionale, clientilor sai. In acelasi timp, relatia terapeutica joaca un rol important, fiind o relatie de egalitate in ceea ce priveste responsabilitatea in vederea schimbarii si avand la baza un contract. Dintre toate abordările psihologice, analiza tranzacţională se distinge prin profunzimea teoriei şi gama foarte variată a aplicaţiilor sale. Sistemul său teoretic cuprinde o teorie a personalităţii bazată pe modelul stărilor eului, o teorie a comunicării care include analiza tranzacţiilor, o teorie a dezvoltării copilului bazată pe conceptul de scenariu de viaţă şi o teorie a psihopatologiei. Modelul starilor eului ne ofera o imagine asupra modului in care oamenii sunt structurati din punct de vedere psihologic si ne ajuta sa intelegem cum functioneaza oamenii si cum isi exprima personalitatea in plan comportamental. Conceptul de scenariu de viata explica modul in care tiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie si cum decidem sa reluam strategiile copilariei in viata noastra de adulti, chiar si atunci cand acestea produc rezultate dureroase. La nivelul dezvoltarii personale, analiza tranzacţională ne poate ajuta să comunicăm mai bine şi, împreună cu principiul de bază “toţi oamenii sunt OK”, poate avea implicaţii sociale şi politice pozitive în dezvoltarea comunităţilor din întreaga lume.

 

Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală

Abordarea cognitiv-comportamentală este o îmbinare teoretică și metodologică, fundamentată științific, a două forme de terapie: cognitivă și comportamentală. Psihoterapia cognitivă este focalizată pe gândurile și convingerile persoanei, și pe modul în care acestea îi influențează emoțiile și comportamentele. Scopul psihoterapiei cognitive este așadar restructurarea modului de gândire al unei persoane, astfel încât să fie mai sănătoasă și mai adaptată la mediu. Psihoterapia comportamentală s-a dezvoltat gradual din behaviorism (psihologia comportamentului) și se centrează în principal pe schimbarea comportamentelor disfuncționale ale persoanei. Specificul psihoterapiei cognitive şi comportamentale este dat de concentrarea pe problemele actuale cu care se confruntă persoana (probleme practice sau emoţionale), încercându-se identificarea unor modalități eficiente de rezolvare a lor, fără a ignora experienţele trecute. Psihoterapeutul și pacientul sunt parteneri în acest proces, în cadrul unei relaţii psihoterapeutice, fiecare implicându-se activ. Pacientul este învățat cum să-și identifice gândurile distorsionate și/sau care nu-l ajută, cum să-și recunoască și să-și schimbe convingerile false, cum să se relaționeze cu ceilalți în moduri mai adaptative și cum să-și schimbe diverse comportamente. Psihoterapia cognitivă şi comportamentală este prototipul pentru un demers psihoterapeutic validat ştiinţific. În acest moment ea este cea mai influentă formă de psihoterapie, cu cei mai mulţi practicanţi şi este cea mai bine reprezentată la nivel academic şi în cercetare. Pentru mai multe detalii citește articolul Psihoterpia Cognitiv-Comportamentală)

Sandplay Therapy

Sandplay Therapy este o abordare terapeutica fascinanta, atat pentru cei care pasesc pe drumul formarii in aceasta terapie, cat si pentru aceia care lucreaza deja cu aceasta terapie, practicieni si pacienti. In primul rand jocul este o activitate foarte naturala. Rolul sau este acela de a crea un spatiu intermediar intre lumea interioara si cea exterioara, un spatiu suficient de sigur in care sa aiba loc transformari de profunzime necesare vindecarii si dezvoltarii.In cabinetul de Sandplay Therapy clientul are la dispozitie doua ladite cu nisip (uscat si umed), un vas cu apa si o colectie de miniaturi. Nu exista reguli pentru a realiza o imagine in cutia cu nisip. Pacientii sunt liberi sa exploreze nisipul si colectia de miniaturi. Cand realizeaza imaginea tridimensionala, pot sa mute, sa schimbe formele si miniaturile asa cum doresc si oricum au nevoie.  Pot utiliza nisipul rasfirandu-l, batatorindu-l, modelandu-l, scobindu-l… Miniaturile tridimensionale si lada cu fundul albastru umpluta cu nisip uscat sau umed ofera posibilitatea reprezentarii cat mai complete a lumii fara a fi nevoie de abilitati speciale. Pentru mai multe detalii citeste articolul Sandplay Therapy.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s